Catania, Savoca și vulcanul Etna în mai puțin de 72 de ore

Prolog

Scriu articolul acesta deși a trecut ceva timp de când am vizitat minunata zonă a Italiei, Catania. Mi-a placut enorm de mult acolo. A fost călătoria când ne-am decis că poate e mai bine să ne focusăm pe destinațiile cu zbor direct din Iași.

Ne-am săturat ca mereu să fim pe fugă în city-break-uri. De cele mai multe ori avem rețineri în cumpărarea unor bilete de avion din cauza timpului. Când alegi un bilet de avion, calculezi timpul pierdut din momentul zborului. Partea mai time-consuming vine când uiți de timpul pierdut la dus și la întors dacă zborul e din București. Entuziasmul vacanței te copleșește și uiți detaliile acestea. Motiv pentru care, Catania părea alegerea perfectă pentru plecarea din Iași.

Cazarea și prima întâlnire cu Sicilia

Pentru Catania am rezervat un apartament de pe airbnb.com. În caz că ai nevoie de un hint, îl recomand cu drag pe Dario (https://www.airbnb.com/rooms/23100037). Apartamentul său este situat în centrul vechi și amenajat perfect pentru un trip în Sicilia.

De la parterul unui restaurant, pe o scară îngustă, urci un etaj și dai de o ușă care crezi că duce spre un pod. Actualmente e intrarea într-un apartment drăguț, nu foarte luxos, dar perfect pentru ceea ce ne trebuia. Eram patru oameni dornici de plimbat și de savurat orașul. Nici vorbă de stat prea mult în el.

Balconul acestuia are view către Piazza Universita. Dacă alegi o Birra Moretti Toscana și o pui pe marginea balustradei, te simți în altă lume. Încearcă diversitatea berei Birra Moretti Toscana de aici (patru sortimente care-ți vor bucura papilele gustative).

Centrul vechi și arhitectura clădirilor

Dacă aterizezi cumva devreme în Catania, te sfătuiesc să-ți lași hainele împachetate și imediat să ieși afară. Îmbrățișează liniștea și zenul pe care doar în orașele italiene le-am întâlnit. Dacă te-ai bucurat de o călătorie prin Bari, cred că știi ce înseamnă chill-ul și vibe-ul unui italian relaxat. Nu ai prea multe locuri de vizitat aici. Cred că cel mai fain e să începi să te plimbi prin oraș așa cum simți cel mai bine. Mergi fără destinație.

Lasă-te pierdut și o să descoperi clădiri interesante, străduțe înguste cu pavele, biserici opulente cu arhitectură captivantă sau cavaleria siciliană care mereu ține privirea asupra lor prin frumusețea și luciul negru al armăsarilor. Printre locurile faine se numără Piazza Duomo care mai tot timpul vibrează de forfota și entuziasmul celor de aici. Spre deosebire de Bari, care este un oraș practic amorțit până seara, Catania este energică pe toată durata zilei. Seara explodează tot felul de show-uri în aer liberi și mini artiști ies pe străzi ca licuricii în pădure.

În această piață, dai de Basilica Catedrale Sant’Agata V.M. Catania, undeva mai în spate întâlnești Fontana dell’Amenano unde lumea aruncă bănuți la fel cum o fac în Roma la Fontana di Trevi. În același sentiment poți să vizitezi și Fontana dell’Elefante, Parco Archeologico Greco Romano di Catania, Basilica Collegiata, iar pe via Giuseppe Perrotta dai de un pietonal cozy unde întâlnești Teatro Massimo Bellini. Ceva mai în partea de jos a Cataniei găsești Museo Civico Castello Ursino pe care il poți vizita dacă arta, picturile și stilul medieval sunt pe gustul tău.

Hint: Încearcă să nu restrângi sejurul tău doar la Catania. Este o destinație ce merită acompaniată de alte mici escapade. Ți-aș recomanda să închirierzi o mașină direct din aeroport. Este foarte important să închirierzi o mașină cu asigurare completă. E imposibil să parchezi sau să îți lași masina aici fără să o duci înapoi cu minim 5 zgârâieturi. Italienii sunt cunoscuți pentru faptul că își lasă mașinile fără frâna de mână trasă, permițând altor șoferi să ‘împingă’ mașina ta pentru o mai bună realocare a spațiului de parcare. Practic, ei parchează mașinile lipite una de alta, având străduțele foarte înguste și prea puțin spațiu de parcare. Asigurarea completă include acoperirea acestor evenimente care sunt de neevitat. După trei zile am adus mașina cu minim trei zgârâieturi apărute peste noapte.

Delicatesele siciliene și restaurantele din Catania

Când vine vorba de mâncare în Catania, sunt absolut sigur că te gândești la pizza sau la proaspetele fructe de mare. Hai să vedem de ce pizza poate fi o delicatese (dacă nimerești un loc drăguț). Iar aici aceasta devine ceva deosebit, prin simplitatea ei. O pizza normală nu ar trebui să fie o explozie de ingrediente sau de cărnuri, cum suntem noi obișnuiți. Pizza cu adevărat delicioasă, este reprezentată prin acel blat subțire, puțin crocant și cu maxim două sau trei ingrediente. Să mai menționez că pizza nu se mănâncă cu sos de roșii deoarece blatul este acoperit cu sos când pizza este făcută.

Lăsând subiectul pizza, noi am avut mai multe experiențe culinare. Unele au fost pozitive, altele ceva mai lipsite de entuziasm. Sigur e că nu aș mai urmări încă o dată TripAdvisor-ul în alegerea unui local. Pot face însă următoarea recomandăre: La Quartara.

La Quartara

În toate cele 12 țări în care m-am perindat până acum, n-am întâlnit un local care să mă facă să revin cu entuziasm și bucurie, mai mult cum am făcut-o La Quartara timp de trei zile consecutiv. Și nu am făcut acest lucru din lipsa de variante. Chiar mereu am revenit datorită mâncării delicioase, a ambientului, a locației și nu în ultimul rând datorită lui Antonio (șef de sală / business și ocazional bucătar după ultimele filmulețe postate de ei pe facebook :d … da, încă îi urmăresc).

Am găsit aici o călătorie în bucătăria italiană. Totul a pornit de la amabilitatea personalului, zâmbetele acestor și faptul ca veneau lângă tine cu un platou mare în care-ți prezentau captura zilei. Era … altceva. În funcție de alegerea ta de pe platou, îți descriau, mai mult sau mai puțin pe înțelesul tău, ce anume și cum îți pot prepara acel pește. Era ceva deosebit să îi asculți cu accentul lor și pasiunea care o arătau când explicau. Când mâncarea era adusă, deja simțeai cum te bucuri pentru miunata alegere făcută. Cel mai incredibil mi se părea că din toate felurile comandate, nici una nu era mai prejos sau mai puțin atractivă față de toate celelalte farfurii. Totul era aproape ca o explozie culinară.

Mereu sfârșitul de masă era acompaniat de un Amareto din partea casei, ocazional atașând acestuia textul: Voi deschide această sticlă special pentru voi! Când pui pasiune pe cuvinte, sună mult mai drăguț.

Savoca și aroma filmului The Godfather

Mi-aș dori să pot începe acest topic în alt fel, însă ca să simți, am zis că mai bine atașez fix melodia pe care o ascult atunci când scriu aceste rânduri. Ți-aș recomanda să dai play cât citești. Poate vei înțelege mai bine ce simt.

Savoca, un orașel micuț aproape de Taormina din privincia Messina, este probabil printre cele mai frumoase din Italia. Savoca vine de la savucu (planta bătrânilor în dialect) și care este prezentă aici la baza caselor. Orașelul este cocoțat pe un munte, și ca să ajung aici, ai nevoie să urci cu mașina cel putin 20 de minute de la autostrada care duce spre Taormina.

N-am să detaliez prea mult despre el, decât că, singurul motiv pentru care am ajuns aici, a fost datorită legăturii pe care Savoca o are cu unul dintre cele mai bune filme făcute vreodată. Orașelul acesta medieval a fost locul unde Michael Corleone s-a ascuns în filmul The Godfather. El a ajuns aici după răzbunarea tentativei de omor asupra lui Vito Cornelone din răfuielile familiilor mafiote.

Bar Vitelli a fost locul unde s-au turnat scenele din film când Michael a cerut mâna Apolloniei. Barul arată la fel și astăzi, locul în care cei doi au stat la masă încă regăsindu-se in peisaj. Interiorul localului este plin de scene din filmările de aici, oferind acestuia un specific tare autentic. Vis a vis de bar este un mic magazinaș de unde poți cumpăra suveniruri, iar în apropiere se regăsește și biserica Santa Lucia unde cei doi s-au căsătorit.

Aici, în Savoca, sunt celebre pastele tagliatelle făcute de mână și gătite cu fennel. Printre specialitățile locale se numără și piscistoccu (cod gătită cu rosii, ulei de măsline, capere, chilli, cartofi și țelină), pâinea de casă cuzantu bread, limonada granita ca ‘ zzuccarata sau un cannoli cu fistic. 

PS: De aici poți ajunge foarte repede în orășelul cozy Taormina (și chiar îți recomand să o faci). Este suspendat și pe lângă o esplanadă drăguț animată, dai și de un amfiteatru de vară foarte frumos deschis turiștilor până la ora 17.00 (puțin cam costisitor pentru o vizită scurtă, dar vezi tu…). Tot aici îți recomand să încerci numaidecât o înghețată de la G&G Ciococolato & Gelato.

Mini expediția de pe Vulcanul Etna

În urmă cu un an, în călătoria noastră din Tenerife, am avut ocazia să facem un trail running pe El Teide. Când m-am gândit la Etna anticipam că va fi ceva destul de similar cu vulcanul El Teide.  Din păcate aveam să fim dezamăgiți.

În dimineața zilei când ne pregăteam să mergem spre Savoca (inițial era Etna), am plecat echipați ca de munte. Aveam o pereche de pantaloni de trekking, un tricou, o foiță de vând și papuci de trail running. Aproape toți eram echipați așa. După entuziasmul din mașină, am ajuns la punctul de plecare, Nicolosi Nord (1910m). Era puțin cam frig, însă nici nu mă gândeam la ce avea sa aflu mai târziu. Ajunși în dreptul unui panou în care era explicată ascensiunea, am întâlnit un tip care se ocupa de expediții organizate. După o scurtă discuție cu el aflasem că nu era posibil în nici un mod să urcăm pe munte în condițiile în care eram echipați noi. Mai mult de atât era și foarte înnourat și în ziua respectivă era imposibil.

Baaaaang. Dezamăgiți, ne-am rezervat excursia pentru a doua zi când vremea se anunța mai bună și am plecat ca niște căței cu coada între picioare spre Catania de unde ne-am redirectionat către Savoca.

A doua tentivă

A doua zi am venit imediat aici. Am primit echipamentul care ni se părea foarte extremist. Organizatorii acestei mini expediții au venit cu fleece-uri groase, mănuși, căciuli, cască de protecție, bocanci înalți. Eram destul de suprins în ce privește echipamentul.

Hint: Traseul complet al muntelui îl poți găsi aici.

Traseul nostru avea să fie compus din 3 segmente. Primul implica telescaunul de la baza (Nicolosi Nord) până la Terminal Funivia (2500m) de unde aveam să urcăm cu o mașină de teren până la Torre del Filosofo (2920m). Urcarea cu telescaunul a fost smooth. Ne uitam de sus la mulți oameni care au început ascensiunea la pas, fără echipament, fără papuci adecvați (unii chiar aveau teniși) și ne miram oare de ce ar face așa ceva când stratul de lavă solidificată și mărunțită era destul de mare. Oricum, ghidul nostru ne-a spus ca mulți oameni au avut un sfârșit nu tocmai plăcut din cauza unor astfel de aventuri. Prin urmare, nu vă aventurați!

Ajunși la telescaun am fost îmbarcați într-o mașină de teren și imediat am ajuns sus. În mașina de teren chiar m-am simțit puțin cam oldish. Eram înconjurat de oameni de vârsta a treia. Mă întrebam de ce nu am plecat la pas, însă ulterior am realizat că timpul nu ne-ar fi permis o astfel de urcare în aceeași zi.

Drumul spre craterul central

Nu a durat mult și deja am ajuns la punctul de urcare spre craterul central (3330m). Eram un grup de 9 oameni. Deja am început să simțim cu toții frigul și am înțeles rolul mănușilor. Nu a durat prea mult și mi-am tras încă un fleece pe mine. Zăpada sârțâia printre rocile de lavă solidificată.

Aerul rarefiat ne făcea respirația puțin mai greoaie, iar vântul puternic bătea cu cel puțin 30 km/h pe versant. Eram la punctul în care casca nu mai era un accesoriu. Ideea la tot echipamentul acesta, e că trebuie să fie un minim respectat pentru a putea beneficia de o asigurare medicală pentru orice situație de urgență. Cam ceva de genul cum primești și când te înscrii la un scuba diving. Dacă te simți capabil și ești un munțoman cu spirit de orientare, cred că ai putea să faci și singur această ascensiune, dar în continuarea povestirii voi detalia un mic aspect care arată cât de repede se poate schimba vremea aici.

Craterul central și coborârea

După maxim două ore de urcat, în care am simțit cu adevărat ce înseamnă frigul, am ajuns la craterul central. Aici vântul bătea cu o forță la care nu m-aș fi gândit. Rafalele dezlănțuiau un mic uragan. Nimic nu se compara cu senzația de sus și cu satisfacția de a atinge unul din cele mai active vulcane din Europa. De aici ne-am continuat expediția până la craterele din Nord-Est, apoi la craterul nou din Sud-Est. Până să ajungem la craterul vechi din Sud-Est ne-am trezit cu o surpriză meteo pe care am promis că v-o destăinui.

Drumul de retur avea să evite toată ascensiunea inițială cu mașina. Implica o chestie de care m-am bucurat la maxim. De la craterul vechi din SE, coboram pe o plapumă de piatră măruntă. Fiecare pas se afunda adânc în stratul gros de lavă solidificată. Mai are rost să zic că am savurat o coborâre în alergare ca un copil ce se aruncă în zăpada proaspăt ninsă? Eu zic că nu.

În spatele nostru, pe cer, un pâlc de nori se apropia destul de repede, iar Marco, ghidul nostru, ne explica că aici totul se schimbă foarte repede. Anul trecut un grup de turiști s-au pierdut din cauza unui ghid-ul cu o experiență scăzută. O furtună a fost fatală pentru toți. La fel s-a întâmplat cu vremea și în timpul drumeției noastre. Acel grup de nori s-a apropiat de noi în mai puțin de 10 minute, după care gradul de vizibilitate a scăzut destul de mult, iar dacă ne-am fi pierdut de grup, urmarile ar fi putut fi destul de grav.

Dar, spre fericirea noastră, am ajuns la Terminal Funivia cu toții, iar noi am avut parde de  un ghid minunat pe care cu drag îl recomand. Dacă vrei să organizezi o astfel de expediție, poți încerca cu încredere Volcano Sicily Experience.

Concluzii

Să petreci patru zile aici pentru a vizita Catania, Savoca, Taormina si să urci pe vulcanul Etna e combinația perfectă. Dacă vrei, le mai poți aerisi puțin.. dar pentru noi a fost perfect.

Pizzeria La Quartara: https://www.facebook.com/PizzeriaTrattoria-La-Quartara-313450088761518/ 
Organizatorii excursiei pe Etna: https://volcanosicilyexperience.com/en/